Principiile Cercetășiei:
• sunt legi fundamentale ce trebuie respectate in atingerea scopului;
• reprezinta un cod de conduita care trebuie sa-i caracterizeze pe toti
 membrii miscarii;

​​Cercetășia se bazează pe trei principii:​
- Principiul spiritual sau Datoria față de Credinta proprie (Dumnezeu, etc);
- Principiul social sau Datoria faţă de ceilalţi si fata de tot ce ne inconjoara;
- Principiul personal sau Datoria faţă de sine - dezvoltarea personala.

​1. Principiul spiritual sau datoria față de Dumnezeu reprezintă:
• aderare la valorile spirituale;
• loialitatea față de religia care le exprimă și acceptarea indatoririlor ce decurg din acestea;

. fiecare cercetas isi respecta religia sa, dar si pe a celorlalti.

​
2. Principiul social sau datoria față de aproape si fata de tot ce ne inconjoara:
• responsabilitatea persoanei fata de societate (in diferitele ei dimensiuni);
• loialitatea fata de tara ta si traditiile poporului tau cu respectul bogatiei diferitelor culturi si credinte pe care le reprezinta;
• participarea la dezvoltarea societatii in respectul fata de demnitatea omului si integritatea naturii;

. respectul acordat intregii societati si universului ce ne inconjoara, cu tot ce cuprinde el;

3. Principiul personal sau datoria față de sine - dezvoltarea personala:
• asumarea responsabilitatii dezvoltarii insusirilor fizice, intelectuale si spirituale ale propriei persoane
​​​​​​​​​​

    Principiile mai sus amintite sunt legate de cele trei dimensiuni ale vieţii fiecăruia dintre noi (spirituală, socială şi personală). În consecinţă, programul cercetăşesc trebuie să asigure maximum de oportunităţi pentru dezvoltarea tinerilor în temeiul celor trei principii.
Încă de la începuturile ei, cercetăşia a utilizat, ca mijloc de a formula principiile educative într-o manieră accesibilă şi atrăgătoare pentru tânăra generaţie, Legea şi Promisiunea Cercetaşului.
 

Scurt istoric al Miscarii Scout

Pe plan mondial,
in anul 1907, Lordul ROBERT STEPHENSON BADEN POWELL of GILWELL (B.P.) a înteles mai bine decât oricine marile lipsuri în educatia tinerilor din vremea sa. Pentru a le depasi, a creat un program de educatie propriu, bazat pe joaca si pe viata de tabara - în aer liber, pe comuniunea prieteneasca - pe care l-a numit SCOUTING (Cercetasie). Prima experimentare a acestui program a avut loc în vara anului 1907 când B.P. a pornit spre insula Brownsea, cu un grup de copii, din medii sociale diferite, organizând acolo prima tabara cercetaseasca a carei succes a fost rasunator, o tabără pentru 20 de tineri în care promova prin educaţie non-formală spiritul de aventură, lucrul în echipă şi progresul personal, prin forţele proprii. Acesta este momentul când ia naştere Cercetăşia, o mişcare care, în scurt timp, va lua o amploare deosebită în toate regiunile lumii.
Baden Powell, militar de cariera, dupa ce este distins, la Londra, de către regina Victoria, cu Ordinul Bath şi avansat la gradul de general-maior, această avansare marchează finalul strălucitei sale cariere militare, urmând ca Sir Robert Baden Powell să îşi dedice viaţa promovării păcii şi toleranţei.

Cercetasia a fost fondata de catre tinerii care au raspuns ideilor si idealurilor formulate în lucrarea "Scouting for Boys", scrisa de Baden Powell în 1908. Ideea initiala nu a fost aceea de a crea o organizatie pentru tineret, ci mai degraba de a promova niste idei pentru educarea caracterului - asa zis "de cercetas" - pe care apoi, organizatii deja existente (ca Boys Brigade, spre exemplu), sa le preia si sa le adapteze programului propriu. Ulterior, pe întreg cuprinsul Marii Britanii, grupuri de tineri au început sa se organizeze singuri în patrule, pe baza materialului conceput de B.P. La scurta vreme, patrulele astfel formate au realizat ca au nevoie de sprijin si au cerut adultilor sa-i ajute pentru a face o cercetasie cât mai buna si pentru a obtine echipamentul necesar.

In Romania
prima conferinta comunicare despre cercetasie a fost tinuta de catre Savantul Geolog Gheorghe Munteanu Murgoci.
Acesta, aflat în vizită în Anglia, in cercetarea solurilor montane locale, ia contact cu cercetăşia de aici. Întorcându-se la Bucureşti, el va deveni principalul iniţiator şi conducător al primelor grupuri de cercetaşi români.
În anul 1913, într-o sedință a “Asociației Sportive” (Federația Societăților Sportive din România - FSSR), profesorul GHEORGHE MUNTEANU MURGOCI a făcut prima comunicare asupra cercetășiei. Împreună cu un grup de profesori, ofițeri, ziariști, oameni de litere și politicieni a ajutat la pornirea mișcării de cercetași din România și la dezvoltarea organizației Cercetașii României.
Mai multe despre implicarea savantului in Cercetasie aici:
http://www.gheorghemunteanumurgoci.ro/pagini-din-istoria-inceputului-cercetasiei-in-romania

În 1913, dupa ce a fost publicata cuvantarea Savantului Ghe. M. Murgoci in diferite publicatii ale vremii, apăreau primele grupuri de cercetaşi români la Bucureşti pentru ca în 1914, datorită activităţii lor creative,
să ia fiinţă Asociaţia Cercetaşii României, recunoscută oficial.
În timpul Primului Război Mondial, cercetaşii români au dat o mână de ajutor în spatele liniei frontului, fiind prezenţi acolo unde era nevoie, înlocuind sanitari, curieri, telegrafişti, etc. În memoria celor ce au murit atunci, la Tecuci a fost ridicat un monument, singurul din lume dedicat cercetaşilor.
La Tecuci in fiecare an in ultimul weekend din luna mai se aduna in campul "Promisiunea" sute de cercetasi din toata Romania, dar si din strainatate. Aici, la Tecuci, dupa 2 zile de acticvitati specifice, in cea de-a treia zi cercetasii participanti isi depun sau isi reinnoiesc promisiunea cercetasului. Este cea mai importanta ceremonie de depunere a promisiunii.

În 1922, Asociaţia Cercetaşii României devine membru fondator al Organizaţiei Mondiale a Mişcării Scout. În 1937, anul desfiinţării ei, Asociaţia se afla peste tot unde era nevoie de ajutorul ei.

În urma ordinului de abolire dat de Carol al II-lea, Asociaţia îşi suspendă orice activitate. In anii sistemului comunist din Romaina, cercetasii au pastrat vie legatura intre ei, s-au intalnit si au transmis mai departe valorile scout. Renăscută oficial în 1990, Organizaţia Naţională „Cercetaşii României“, cea mai mare mişcare neguvernamentală de tineret din România, se face repede cunoscută atât în ţară cât şi în străinătate.

În 1993, Organizaţia Naţională „Cercetaşii României“ este singura mişcare cercetăşească din România reprimită în Organizaţia Mondială a Mişcării Scout (WOSM), care numără în prezent peste 30.000.000 membri activi în 216 ţări şi teritorii. În România, peste 2.500 de membri îşi desfăşoară activitatea în 68 de filiale* si sucursale** si 9 grupuri de initiativa.
*Filialele au personalitate juridica proprie.
**Sucursalele nu au personalitate juridica proprie si folosesc CUI ONCR.